Continuare ( partea a doua )

Desi linistea sufleteasca nu a durat prea mult si totul avea sa se dea iarasi totul peste cap , m-am bucurat pe deplin de acea perioada.
Era ciudat si in acelasi timp normal pentru mine sa pot participa la cursuri ( sau cel putin majoritatea din ele ) Erau zile cand nu ma simteam bine si stateam acasa si cand prindeam cate o ocazie sa ies din casa fugeam vazand cu ochii.Cateodata casa mea devenea o inchisoare imi aduc aminte ca in vara aceea nici nu am mai trecut pe acasa si m-ai mult ma plimbam la bunici , prieteni , excursi si chiar si atunci cand nu eram plecata din oras tot nu stateam prin casa .

In scurt timp a venit iarna si in perioada ierni stau mai tot timp in casa, la modul nu ies decat la analize sau la unele lucruri urgente , asa ca pana avea sa vina primavara simteam ca ma sufoc in casa si nu mai puteam sta in camera mamei deloc ( unde acolo ma duceam de obicei cand imi era rau ) .
Uneori patesc si acum , am momente cand pur si simplu nu pot sta in casa , prea multe amintiri dureroase, daca pereti ar vorbi....

Totul era "normal" daca pot spune asa , pana cand intr-o dimineata m-am trezit scuipand sange si nu ma mai puteam opri . Urgente....Teste....Nimic anormal, posibil de la boala nici pana in prezent nu am aflat ce s-a inamplat si de la ce ,dar cum ne-am mai calmat putin am primit informati de la medic in urma analizelor periodice pe care le faceam am aflat ca am nevoie de transplant de celule stem, de data aceasta de la un donator compatibil dar exista si un tratament care se facea in Europa ( Nu!!!! Atunci cand vorbim de sanatate noi nu facem parte din U.E ) dar era tocmai era iesit pe piata si cam scump.

Dupa cautari si cautari dand vestea in toata tara la prieteni si prieteni prietenilor , am aflat pe unde se face tratamentul , am reusit in 3 luni sa aveam confirmare de primire catre un spital din Hamburg , Germania .